Potrivit The Guardian, într-un material publicat pe 6 octombrie, cariera Evei Marie Saint este analizată prin prisma rolului care a definit-o în cultura filmului, Eve Kendall din „North By Northwest”, și a modului în care actrița a depășit ulterior personajul glaciar construit de Alfred Hitchcock. Articolul subliniază că poise-ul rece din thrillerul din 1959 a făcut-o icoană cinematografică, în timp ce filme precum „On the Waterfront” și „Loving” au arătat subtilitatea dincolo de glamour.
În „North By Northwest”, regizat de Alfred Hitchcock în 1959, Eve Kendall apare în vagonul restaurant al unui tren New York-Chicago și se prezintă lui Roger Thornhill, interpretat de Cary Grant, cu replica devenită celebră: „Sunt Eve Kendall. Am 26 de ani și sunt necăsătorită. Acum știi tot.” Introducerea, rostită cu o voce cremoasă de insinuare, ascunde un secret codat în fața extrem de frumoasă a personajului. Saint, ale cărei trei prenume sugerează puritate, a adus o notă de respectabilitate care a funcționat ca contrast față de pasiune. Hitchcock i-a cerut să își coboare vocea, să nu folosească mâinile și să privească constant în ochii lui Grant. Stilizarea a creat o prezență hipnotică, arctic radiantă, cu aerul de entitlement senzual văzut la Grace Kelly în „To Catch a Thief”, cu o tristețe secretă apropiată de Kim Novak în „Vertigo” și cu o urmă de vulnerabilitate asemănătoare cu Tippi Hedren în „Marnie”. Ținuta aprobată de Hitchcock, de tip Bergdorf Goodman, includea rochii, paltoane, mănuși lungi, coliere discrete, ruj roz și o perucă blondă ondulată.
Un moment distinct apare la licitația de artă, unde Thornhill o confruntă pe Eve alături de spionul Vandamm, interpretat de James Mason. Acesta își pune mâna pe ceafă, deranjând ușor coafura blondă, imagine citită astăzi ca o formă de control coercitiv. Prim-planul pe ochii umeziți de teamă și umilință este redat de Saint cu stil și precizie.
Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță în rol secundar, obținut pentru „On the Waterfront” al lui Elia Kazan în 1954, a venit pentru un registru opus. În drama dură, Saint este Edie, sora școlărească a unui muncitor portuar ucis, iubita lui Terry, interpretat de Marlon Brando. Personajul cere răspunsuri despre moartea fratelui și contribuie la schimbarea lui Terry, păstrând o eleganță de bibliotecară. În anii 1960, pe măsură ce feminitatea sa ieșea din modă și actrița își prioritiza familia, Saint a acceptat roluri de soții și ajutoare, cu demnitate și reținere. A fost soția lui Richard Burton în „The Sandpiper”, soția nedreptățită în „A Hatful of Rain” din 1957, asistenta medicală în epopeea „Exodus” din 1960 alături de Paul Newman și tot asistenta în suspansul „36 Hours” din 1965 cu James Garner. Cu John Frankenheimer a jucat jurnalista americană din „Grand Prix” în 1966 și o tânără asemănătoare cu Edie în „All Fall Down” din 1962, personaj care se îndrăgostește de un abuzator interpretat de Warren Beatty. În „Loving” din 1970 apare într-o fază matură, ca soție trădată de un cuceritor jucat de George Segal.
Saint nu a devenit vedetă de primă linie și nici nu a dorit acest lucru. În „North By Northwest” a obținut însă un moment atemporal de mister cinematografic, Eve fiind la fel de senzuală și stăpână pe sine ca imaginea freudiană a trenului care dispare în întunericul tunelului.
