Documentarul „Father Father”, care a debutat la Festival do Rio, urmărește povestea unui cuplu israelian evreu, Aviv, și a soțului său palestinian-israelian, Khader, care călătoresc în Texas pentru ca o mămică de substituție să le nască copilul Albi, în noaptea atacului Hamas din 7 octombrie.
Regizat de documentaristul britanic Jake Witzenfeld, care a atras atenția în 2015 cu „Oriented”, filmul explorează o poveste de dragoste intensă care se confruntă cu violențele politice și de război. În ciuda tensiunilor generate de contextul geopolitic, relația dintre Aviv și Khader nu se destramă, iar filmul subliniază că visul lor de a forma o familie rămâne neîntrerupt.
Witzenfeld spune, potrivit Variety, că filmul „doar dă viață visului de a exista dragoste peste diferențe și speranța că aceasta poate persista chiar în cele mai întunecate momente. El subliniază că, în contextul în care Bibi Netanyahu a fost în funcție și apoi a fost în afara puterii pentru nouă luni, apoi a revenit, filmul a încorporat o dimensiune macro a posibilității ca cuplul să reziste și să lupte. Protestele legate de reforma judiciară și amenințarea de a submina siguranța lor ca cuplu gay au fost un punct central în narațiune.
În Texas, filmarea s-a încheiat pe 6 octombrie, în ziua în care Albi a născut. În ziua următoare, 7 octombrie, a izbucnit atacul Hamas și, de asemenea, a început războiul. Cuplul a decis să rămână în Texas pentru aproximativ o lună, iar producția a continuat să filmeze în intervalul următor de un an, până la primul aniversar al lui Albi, care coincid cu primul an de război.
Witzenfeld evidențiază reziliența cuplului, care a trecut printr-un proces lung și costisitor, cu proceduri medicale complexe și cu războiul care a lovit în săptămâna următoare nașterii. În finalul filmului apare scena în care mama lui Khader, purtând hijab, discută cu fratele lui Aviv, care poartă un AK-47 pe genunchi, în timp ce vorbesc despre gătit. Acest moment subliniază că, în ciuda diferențelor și contradicțiilor, există spațiu pentru a le accepta fără a le rezolva, oferind o lecție frumoasă în prezent.
