Potrivit The Hollywood Reporter, la MIA Market de la Roma, joi, producătorii de documentare au discutat despre modul în care filmele tell-all reușesc să pătrundă pe piață în contextul unei crize largi a industriei. În discuție a fost adus succesul la box office al studioului A24 cu „You Can See Everything”, documentarul despre fondatoarea Theranos, Elizabeth Holmes, regizat de Nathan Fielder și Lance Oppenheim.
Lea Fels, partener și coproprietar al casei de producție olandeze Scenery, a vorbit într-un panel despre producția indie de documentare. Ea a spus că în prezent se vând doar celebritățile sau poveștile investigative foarte bune, de preferat cu narațiune semnată de Beyoncé. Filmele factuale care ridică cortina asupra faimei sau a scandalurilor de tabloid sunt căutate de public pe piața globală.
Printre exemplele menționate s-au numărat disecția în patru ore a lui Elon Musk realizată de câștigătorul Oscar Alex Gibney, filmul de reuniune intim Oasis al Disney, „NAZA”, documentarul politic despre Gaza al regizorilor israelieni Yuval Abraham și Rachel Szor, și documentarul despre ICE „They’re Here” al Laurei Poitras și Rachel Lauren Mueller.
Anna Godas, director general al Dogwoof din Marea Britanie, a spus că conținutul destinat platformelor de streaming sau cumpărătorilor americani este o considerație majoră pentru compania sa, în special filmele despre viața și experiențele celebrităților. „Dacă nu e crimă sau cineva celebru, nu va funcționa. Asta e realitatea în acest moment”, a explicat ea.
Pentru a naviga în contextul unei stări de rău pe scară largă pentru producătorii de documentare, cauzat de consolidare și de contracția bugetelor, Dogwoof experimentează cu filme non-ficțiune de dimensiuni reduse structurate ca micro-drame și cu seria de pe YouTube „A Coffee With…”. Godas a susținut că apreciază faptul că cineva poate vedea un documentar fără să fie supus gardienilor care limitează ce pot vedea oamenii.
Stephanie Carter, producător executiv la THIRTEEN, postul PBS din New York, a spus că vânzarea documentarelor este mai puțin o preocupare pentru platforma sa decât pierderea finanțării după ce administrația Trump de la Washington a retras finanțarea indirectă către NPR și PBS în 2025, în contextul unei reacții conservatoare. „Am pierdut finanțarea, ceea ce a fost trist, și am petrecut anul trecut găsind un nou model financiar”, a explicat Carter. Asta înseamnă atașarea unui distribuitor la conținutul de serie sau investiția unor fonduri proprii ale THIRTEEN pentru a menține o serie în viață.
Lea Fels a argumentat că în perioade de turbulențe politice și economice producătorii trebuie să echilibreze realizarea de filme care găsesc public și realizarea de filme în care compania crede cu adevărat. „De fiecare dată e o provocare. Dar ca producător, fă proiectele pe care simți că trebuie spuse, dar fii realist ca firmă în privința rezultatelor. Și găsește parteneri”, a spus ea. Godas a spus că provocarea în echilibrarea creativității și a preocupărilor comerciale este găsirea de proiecte accesibile care au un sens mai profund pentru public. Un exemplu este Dogwoof, care a crescut de la distribuitor teatral la companie full-service, lansând în cinematografele din Marea Britanie „NAZA”, documentarul despre Gaza al regizorilor israelieni Yuval Abraham și Rachel Szor. „Nu e ceva ce facem pentru bani, dar putem face”, a spus Godas despre drepturile din Marea Britanie care aparțin în mare parte The Guardian, care intenționează să transmită filmul controversat gratuit pe site-ul său începând din noiembrie.













