Debutul regizoral de lungmetraj al Alexandrei Pechman, Magazine, a intrat în programul Festivalului Internațional de Film de la Toronto în secțiunea Discovery și a fost proiectat pe 11 septembrie. Filmul reconstruiește vara anului 2011 în scena media și literară din New York, când Gawker era dominant, Twitter începea să crească, iar presa tipărită încă conta, deși se menținea cu greu.
Povestea urmărește o internă și poetă aspirantă, interpretată de Lily McInerny, care petrece un sezon la revista literară Platen, aspirantă și pretențioasă. Personajul navighează romane eșuate, prietenii și personalități dintr-un trimestrial newyorkez axat pe figuri literare de cult. Pechman vorbește despre apropierea de material, având studii la Northwestern’s School of Journalism, specializare în magazine journalism, și experiență în publishing: stagii la AV Club și The Paris Review, fact-checker la ArtNews și texte pentru Art Forum și Vogue, înainte de trecerea la film cu seria Syfy Channel Zero și scurtmetraje.
Regizoarea plasează acțiunea într-un moment pre-#MeToo și pre-pandemie, când cultura biroului fizic justifica naveta din Brooklyn și romanele interoffice erau mai frecvente. Atmosfera include coduri vestimentare cu Peter Pan collars și saddle shoes și happy hour-uri regulate. Pechman spune că a vrut să examineze un tip de publicație elitistă care își trage notorietatea din statutul de relicvă, încapsulată în chihlimbar și prinsă în trecut.
Filmările au avut loc în Tribeca, iar echipa a completat locații împrumutate cu obiecte găsite pe Facebook Marketplace, inclusiv un fotoliu din catifea verde smarald uzat. Costume designer Michelle J. Li a realizat peste 150 de ținute, inspirate de figuri ale anilor 2010 precum Alexa Chung și Cory Kennedy. Distribuția include și Jake Lacy, AnnaSophia Robb și Iris Apatow.
Potrivit The Hollywood Reporter, cronica semnată de Angie Han remarcă secvența de deschidere care insistă asupra relicvelor tactile ale unei ere recente: paperback-uri uzate, BlackBerry cu tastatură, fire de căști iPod. Pentru personaje, New York-ul literar reprezintă locul de apartenență. Proiecțiile au atras și spectatori mai tineri, fascinați de o perioadă în care iPhone-urile nu erau omniprezente și Zoom era la un deceniu distanță, o reacție similară cu revenirea interesului pentru Girls de Lena Dunham.
Pechman observă că publicul tânăr reacționează la nostalgia filmului mai intens, pentru că ar căuta autenticitate și tactilitate culturală.
