Potrivit The Film Stage, regizorul David Greaves a finalizat „Once Upon a Time in Harlem”, documentarul construit pe baza unei arhive filmate în 1972 de tatăl său, legendarul William Greaves. Proiectul ajunge acum în cinematografe, după ce a fost asamblat din material rămas nefinalizat timp de decenii.
În 1972, William Greaves a organizat, cu ajutorul bibliotecarelor Jean Hutson și Regina Andrews de la Schomburg Center for Research in Black Culture, o petrecere cocktail în apartamentul lui Duke Ellington. Evenimentul a reunit supraviețuitori ai Renașterii Harlemului – artiști, scriitori și muzicieni – iar Greaves și patru operatori de cameră, printre care fiul său David, au filmat în 16 mm discuțiile, recitările și deliberările lui Richard Bruce Nugent, Aaron Douglas, Eubie Banks, James Van Der Zee și alți luminați. Imaginile au fost realizate în culori vii și surprindeau un moment unic, redând atmosfera de acum 50 de ani.
Greaves a încercat inițial să monteze materialul împreună cu David, însă fotografiile de epocă pe care le strânsese nu se potriveau estetic cu filmul de acțiune reală. A integrat fotografiile într-un documentar de 30 de minute din 1974, „From These Roots”, iar filmările de la petrecere au rămas nefolosite. În 2022, opt ani după moartea lui William Greaves, văduva sa, Louise Archambault Greaves, a obținut o finanțare de la Ford Foundation pentru digitalizarea și asamblarea arhivei nefinalizate. Înainte să moară, un an mai târziu, ea i-a încredințat proiectul lui David și fiicei sale, Liani Greaves, împreună cu montatoarea și producătoarea Anne de Mare.
Scrie The Film Stage că David Greaves a preluat regia pentru că nu vedea pe altcineva realizând filmul. În interviul realizat în biroul NEON din Manhattan, el povestește că în 1972 avea 26 de ani și era operator de cameră. Nu își amintește ziua filmării pentru că lucra, însă își reamintește pregătirea, inclusiv lectura cărții Family of Man pentru compoziție. A cunoscut doar doi dintre invitați: Richard B. Moore, mentor al tatălui său, și Eubie Blake, cu care colaborase la „From These Roots”.
Greaves spune că a lucrat cu tatăl său timp de aproximativ 15 ani, după ce l-a cunoscut la 12 ani. A participat la proiecte precum „The First World Festival of Negro Arts” și „Symbiopsychotaxiplasm: Take One”. El descrie filmul ca pe o apropiere de Renașterea Harlemului, asemenea unui telescop care aduce imaginea cât mai aproape fără a o putea vedea direct. În montaj a pornit cronologic, revenind la notițele timpurii, și a ales să rămână în timpul petrecerii, fără a adăuga voci contemporane, așa cum prevăzuseră tratamentele tatălui său.
