Potrivit Cineuropa, Maurizio Sciarra, curator al „Euro Balkan Film Festival”, vorbește despre cea de-a șaptea ediție a evenimentului, programată între 31 octombrie și 7 noiembrie, și despre modul în care festivalul funcționează ca punct de întâlnire pentru profesioniștii din industrie.
Sciarra descrie festivalul nu doar ca o vitrină pentru cinematografia din regiune, ci și ca un spațiu de întâlniri și dezbateri despre cinemaul european, o definiție care include acum aproape toate țările balcanice. În ultimii trei ani, inclusiv în ediția curentă, evenimentul a pus accent pe aducerea împreună a celor care concep, scriu, produc, regizează și joacă filme, cu cei care le distribuie. Anul trecut a fost introdusă implicarea regulată a FERA, Federația Regizorilor Europeni de Film, cu prioritate pentru perspectiva celor care creează povești. Într-un context în care platformele non-europene devin dominante, curatorul consideră esențial să se pună din nou în centrul discuției problema povestirii europene libere și diverse.
Pentru acest an, atelierele sunt structurate pe trei teme: AgoraEU și coproducțiile în Europa, inteligența artificială generativă în crearea de povești despre continent și dialogul între societățile de colectare din Balcani și SIAE. Programul AgoraEU generează dezbateri și îngrijorări, în special legate de o eventuală extindere excesivă a atribuțiilor sale care ar putea submina concentrarea pe operele audiovizuale europene și principiul excepției culturale. Există și riscul deschiderii prea largi a accesului la finanțarea europeană către platforme care nu garantează independența autorilor și producătorilor.
Sciarra atrage atenția că marile platforme, care uneori își stabilesc sediile europene din motive de conveniență, folosesc algoritmi pentru a promova narațiuni care tind să uniformizeze poveștile europene și să le alinieze la cele din peste Atlantic. La acestea se adaugă reduceri de investiții și încercări de ocolire a regulilor europene privind cotele de investiții și de programare. Utilizarea inteligenței artificiale în crearea de conținut, încă insuficient reglementată, crește riscul distorsionării poveștilor europene.
Coproducția internațională rămâne esențială pentru multe industrii cinematografice balcanice, care operează pe piețe interne mici. Balcanii sunt diverși, cu țări mari și mici, ceea ce face traseul spre coproducție mai complex. În unele teritorii, cum ar fi Croația, sosirea unor producții internaționale de seriale a transformat profund structura industriei naționale de film. În același timp, se observă o inversare de tendință: dacă până acum câțiva ani Europa de Est era motorul dezvoltării coproducțiilor, recent Marea Mediterană și, prin urmare, Italia au redevenit parteneri preferați.
Pe viitor, accentul rămâne pe consolidarea rețelei. „Coproducțiile se nasc din prietenie și din procesul de a te cunoaște unul pe altul”, spune Sciarra, proces care se dezvoltă în încredere și în obișnuința de a lucra împreună. Festivalul își propune să acționeze ca un pod între Direcția de Cinema a Ministerului Culturii, reprezentată în acest an de directorul său, interesat în mod deosebit de inițiativă, și comunitățile creative și de producție din țările balcanice. Se lucrează deja la noi forme de colaborare.
