Serialul documentar „Cămătarii” a fost lansat de PRO TV și de platforma VOYO în primăvara acestui an și a devenit lider de audiență, generând discuții timp de luni de zile. Spre final de an se vorbește despre un al doilea sezon, care urmează să apară tot pe PRO TV și VOYO. Potrivit Libertății, regizorul Anghel Damian a vorbit despre proiect în exclusivitate pentru publicație.
Prima parte a serialului a tratat o perioadă din trecut, începuturile clanului și arestarea principală din anii 2000, cu un interval aproximativ între 1960 și 2004. Damian spune că partea a doua acoperă intervalul 2004 până în prezent. Se apropie mai mult de zilele noastre și urmărește evoluția clanului Cămătaru, apariția altor grupări cu care acesta intră în relații de rivalitate sau alianță, precum și lupta autorităților cu clanul. Proximitatea față de prezent, explică regizorul, face demersul mai relevant pentru societate, pentru că se discută despre lucruri care privesc direct prezentul.
Pentru că primul sezon a primit critici în mediul online, deși era lider de audiență, Damian a fost întrebat despre reacțiile negative. El consideră că hate-ul are tendința de a fi mai vizibil decât o părere pozitivă și apreciază că există un echilibru mare, chiar o majoritate care a apreciat documentarul. Ca exemplu, regizorul povestește despre o persoană publică, realizator de podcast, care vorbea în termeni peiorativi despre serial. Prin mesaje, Damian a introdus informații care nu existau în documentar pentru a testa reacția și a constatat că interlocutorul comenta momente inexistente, ceea ce i-a arătat că nu vizionase materialul.
Regizorul spune că un proiect poate fi iubit sau urât, dar argumentat și fără jigniri, și că opinia trebuie formulată după vizionarea unui număr suficient de episoade pentru a înțelege demersul. El folosește comparația cu echipa României de cricket, despre care poți vorbi convingător fără să fi văzut vreun meci, pentru a ilustra fenomenul de a emite opinii fără cunoașterea subiectului.
Întrebat cum reacționează la comentariile negative și dacă acestea îl motivează, Damian spune că prezența părerilor negative îl liniștește, pentru că arată vizibilitatea subiectului și, implicit, relevanța proiectului. El afirmă că acest lucru îi demonstrează că este pe drumul cel bun, deși nu caută polemică. Regizorul constată că lucrurile care funcționează astăzi sunt învăluite de polarizare societală, cu opinii extrem de laudative pe o parte și extrem de peiorative pe cealaltă, un fenomen care dăunează dialogului.
Damian încheie subliniind că nu trebuie să fii de acord cu celălalt, dar trebuie să poți asculta argumentele acestuia și că echipa încearcă să își facă munca în acest context.
