Actrița germană Elke Sommer a murit la 85 de ani, potrivit The Guardian. Face parte din generația de stele europene care a migrat după război spre Hollywood și a animat finalul epocii de studio, alături de nume precum Ingrid Bergman și Sophia Loren. Sommer a egalat glamourul acestora, fără însă același prestigiu dramatic, construindu-și imaginea de sex-kitten în anii 1960 cu roluri de amante continentale exotice și asasine glamuroase.
Cel mai cunoscut rol al său rămâne Maria Gambrelli, servitoarea pe care inspectorul Clouseau al lui Peter Sellers o exonerează de crimă în comedia „A Shot in the Dark” din 1964. Sommer a adus prospețime personajului cu părul beehive și nasul ușor încovoiat de care inițial se simțea jenată. Ea își amintea „curajul” improvizațional al lui Sellers, un „motor creativ” în scene precum interogatoriul în care Clouseau se aprinde singur, ascunzând o brichetă aprinsă în pardesiu.
În anii de vârf a fost distribuită în comedii ușoare alături de grei ai genului: Sellers, Dick Van Dyke în „The Art of Love” din 1965, Bob Hope în „Boy, Did I Get a Wrong Number!” din 1966 și Dean Martin în „The Wrecking Crew” din 1969. Pe circuitul de tenis al celebrităților era poreclită „the Brute” pentru backhand-ul agresiv. Fizicul tonifiat a fost pus în valoare în rip-off-ul de Bond „Deadlier Than the Male” din 1966, unde juca o asasină în bikini care își elimina victimele cu trabucuri cu gloanțe. Filmul a fost primul văzut în cinematograf de Quentin Tarantino, la cinci ani. Sommer a menținut interesul publicului cu ședințe foto pin-up, inclusiv două pictoriale Playboy în 1964 și 1967, primul realizat de primul soț, cronicarul de la Hollywood Joe Hyams, căsătorit cu ea în 1964.
Fixarea industriei pe înfățișare și rolurile de arm-candy au redus treptat oferta. Vorbea șapte limbi și era nemulțumită de limitele propuse. În 1986 îi declara Los Angeles Times: „Am fost doar decor prea multe ori în trecut în filme”. Nemulțumirea a contribuit la retragerea din Hollywood.
S-a născut la Berlin, fiică unică a lui Peter von Schletz, pastor luteran de origine aristocratică, și a Renatei Topp. Familia a trăit în sărăcie într-un apartament de la subsol după evacuarea din 1942 la Nierdendorf, iar tatăl a murit în 1955. Adoptând numele de scenă Elke Sommer, a fost distribuită în comedia de societate „Men and Noblemen” din 1959, regizată de Vittorio De Sica. Competențele lingvistice i-au deschis roluri în Franța și Marea Britanie. Distribuirea de către MGM a dramei germane „The Girl and the Prosecutor” din 1962 a dus la debutul hollywoodian în „The Prize” din 1963, alături de Paul Newman, unde juca o însoțitoare suedeză. A câștigat un Golden Globe pentru cea mai promițătoare debutantă.
„The Wicked Dreams of Paula Schultz” din 1968, unde apărea ca o săritoare cu prăjina care trece Zidul Berlinului, a epuizat impulsul carierei americane. În anii 1970 și 1980 a revenit în producții europene, printre care „Baron Blood” din 1972 și „Lisa and the Devil” din 1974, regizate de Mario Bava, și „Carry On Behind” din 1975. A activat și în televiziune, cu debutul pe scenă în turneul american al musicalului „Irma la Douce” în 1970, seria „Painting with Elke Sommer” din 1985 și emisiunea despre mașini de performanță „The Exciting World of Speed and Beauty” din 1986. A divorțat de Hyams în 1981 și s-a căsătorit cu hotelierul german Wolf Walther în 1993; acesta a murit cu câteva luni înaintea ei. I-a rămas fiul vitreg Sebastian Walther.
