---
title: "Sight and Sound publică o selecție de zece filme filipineze din secolul XXI"
description: "Publicația britanică trece în revistă producții care traversează tradiții și abordează puterea din perspective diferite."
canonical: https://news.numafilm.ro/articol/sight-and-sound-publica-o-selectie-de-zece-filme-filipineze-din
published: 2026-11-20T00:00:00.000Z
updated: 2026-11-20T13:52:05.490Z
category: industrie
author: "Redacția Numa Film"
source: "BFI — Sight and Sound"
source_url: https://bfi.org.uk/lists/10-great-filipino-films-21st-century
image: https://news.numafilm.ro/media/16fd4229e1eb526de5a0d0e843b80631.webp
tags: ["filipine", "cinematografie", "sight and sound", "selecție filme"]
---

# Sight and Sound publică o selecție de zece filme filipineze din secolul XXI

*Publicația britanică trece în revistă producții care traversează tradiții și abordează puterea din perspective diferite.*

> Relatare redacțională Numa Film News pe baza materialului publicat de **BFI — Sight and Sound** — „10 great Filipino films of the 21st century”. Pentru textul integral: https://bfi.org.uk/lists/10-great-filipino-films-21st-century

Potrivit Sight and Sound, publicația britanică publică o selecție de zece filme filipineze din secolul XXI care traversează tradiții și abordează puterea din perspective diferite. Textul plasează selecția după o scurtă istorie a cinematografiei politice filipineze din secolul XX, cu Lino Brocka și Kidlat Tahimik, și după transformările începutului de mileniu: contracție industrială, trecerea la digital, extinderea circuitelor de festival și crize economice recurente. Sunt menționați Mike De Leon și „Entertainment Paradise” din 1992, Marlon Rivera și „The Woman in the Septic Tank” din 2011, precum și Lav Diaz, Khavn, Brillante Mendoza și Erik Matti ca repere ale noii perioade.

În selecție apare „Paquita” al lui Mario O’Hara. Filmul îl urmărește pe Basilio și pe Paquita care iau masa din resturile unui restaurant de pe malul Mării Manila. O’Hara, contemporan al lui Brocka, reia în noul secol un realism social întins într-un carnaval care alternează umor, erotic și devastare. Lucrat cu resurse reduse, filmul folosește convenții ale cinematografiei „bold”, panorame de tip felliniesque și magie rustică. Actori neprofesioniști au filmat în ape poluate, iar compasiunea nesentimentală a regizorului rămâne legată de plăcerile și costurile spectacolului.

„Todo todo teros” al lui John Torres este prezentat prin povestea Olgăi, o ghidă rusă la Berlin care încearcă să spună „te iubesc” în filipineză. Intimitatea trecătoare dintr-un jurnal video devine material pentru o ficțiune paranoică despre un cineast-terorist și soția sa. Torres folosește camere MiniDV ieftine și portabile, iar suprafața lo-fi, apropiată de CCTV, înregistrează o lume neliniștită de supraveghere permanentă. Filmul amestecă călătorie, film de familie, poezii și buletine despre suspecți, iar trădarea domestică se deschide spre politica supravegherii în contextul post-11 septembrie și al unui scandal național de interceptări.

„Nanay Mameng” al Adjani Arumpac este un exemplu de „Sineng Bayan”, cinema popular, produs de grupul activist Kodao. O fată trece prin străzi înguste vândând prăjituri de orez, în timp ce Carmen „Mameng” Deunida, o activistă octogenară pentru drepturile celor fără adăpost, își amintește, râde și se revoltă. Filmul intercalează reconstituire, imagini de protest și mărturii personale, arătând că după treisprezece președinții lupta împotriva evacuărilor forțate rămâne nerezolvată. Vocea lui Mameng circulă în rețele comunitare și revine în stradă.

Selecția include și voci din afara centrului Manila. Remton Siega Zuasola, din cinematografia în limba Binisaya din centrul Filipinelor, urmărește într-un singur plan-secvență neîntrerupt povestea lui Terya, o tânără care pleacă să se căsătorească în Germania pentru a acoperi datoriile familiei. Arnel Mardoquio, voce timpurie din Mindanao, construiește întâlniri tăcute între spirite în păduri și albii de râu afectate de taifunuri, pornind de la credințe Lumad despre sufletele care se întorc. Jewel Maranan filmează cu exactitate observațională viața lângă portul Manila, în mahalale unde comerțul global trece prin case dărăpănate, iar nașterea unui copil devine un moment de confruntare cu prezentul. Glenn Barit reasamblează peste 40.000 de cadre filmate, copiate și colorate manual pentru a reda adolescența în Tuguegarao, iar Dodo Dayao construiește un coșmar halucinant în care Manila este ștearsă și prietenii se refugiază într-un buncăr labirintic.

---

Rubrică: [industrie](https://news.numafilm.ro/categorie/industrie.md) · Pagina web: https://news.numafilm.ro/articol/sight-and-sound-publica-o-selectie-de-zece-filme-filipineze-din
