---
title: "Life of Jorge Luis Borges, portret enigmatic de Mariano Llinás"
description: "Documentarul de 324 de minute fără imagini cu Borges combină arhiva din New York cu pelerinaje în locurile menționate în texte, potrivit cronicii Slant Magazine."
canonical: https://news.numafilm.ro/articol/life-of-jorge-luis-borges-portret-enigmatic-de-mariano-llinas
published: 2026-09-18T01:04:07.000Z
updated: 2026-09-18T13:53:24.293Z
category: critica
author: "Redacția Numa Film"
source: "Slant Magazine — Film"
source_url: https://slantmagazine.com/film/life-of-jorge-luis-borges-review-mariano-llinas
image: https://news.numafilm.ro/media/d90197032e5ad8d62c60986c0c6afbff.jpg
tags: ["life of jorge luis borges", "mariano llinás", "documentar", "el pampero cine", "slant magazine", "critică"]
---

# Life of Jorge Luis Borges, portret enigmatic de Mariano Llinás

*Documentarul de 324 de minute fără imagini cu Borges combină arhiva din New York cu pelerinaje în locurile menționate în texte, potrivit cronicii Slant Magazine.*

> Relatare redacțională Numa Film News pe baza materialului publicat de **Slant Magazine — Film** — „‘Life of Jorge Luis Borges’ Review: Mariano Llinás’s Enigmatic Portrait of a Master Trickster”. Pentru textul integral: https://slantmagazine.com/film/life-of-jorge-luis-borges-review-mariano-llinas

Potrivit Slant Magazine, documentarul Life of Jorge Luis Borges semnat de Mariano Llinás este prezentat ca o lucrare cu mai multe dimensiuni, situată între omagiu și demontare. Filmul de 324 de minute, realizat în 2026, este descris ca erudit și în același timp jucăuș, în linie cu reputația de șmecher a scriitorului. Producția este legată de colectivul El Pampero Cine, cunoscut pentru Extraordinary Stories și Trenque Lauquen, și este construită ca un afront deliberat la atenția erodată digital, având o durată de peste cinci ore, modestă pentru autorul celor 13 ore ale lui La Flor.

Documentarul nu conține imagini cu Borges și este structurat pe modelul manuscriselor sale, cu variații dense, digresiuni și citate. Nararea este asigurată de vocea-over literară a lui Llinás, iar montajul lasă vizibile mecanismele de filmare și editare. Sunt urmărite două linii principale. Una îl însoțește pe pasionatul Ernesto Montequín într-o vizită la colecția care a comandat filmul, cel mai mare arhivă de obiecte, manuscrise și ephemera legate de Borges, găzduită într-un depozit din New York. Cealaltă îl urmărește pe Llinás și echipa sa în pelerinaje la locuri călătorite sau invocate în povestirile scriitorului, în căutarea de indicii borghesiene, ecouri și coincidențe.

Pe parcurs apar cadre POV cu Llinás care răsfoiește fotografii și citește pasaje din scrierile lui Borges sau din canonul privat al acestuia, precum și lecturi dramatizate cu colaboratoarele obișnuite ale lui Pampero Cine, Laura Paredes și Milva Leonardi. Actul lecturii este redat prin detalii tactile, cu cadre prin lupă sau sublinierea făcută cu un vârf de creion ascuțit cu cuțitul. Partea sonoră este semnată de Gabriel Chwojnik, cu o orchestră axată pe xilofon și cu gonguri care marchează momentele de descoperire.

Llinás adoptă adesea rolul de Watson față de Sherlock-ul lui Montequín, sau de Don Isidro Parodi, detectivul creat de Borges și de Adolfo Bioy Casares, pentru a demonta mituri literare. Un exemplu menționat este un caiet cu desene de tigri prezentat multă vreme ca lucrare precoce a lui Borges în copilărie. Montequín identifică în el numele Bioy Casares, care nu putea fi născut la momentul respectiv, și al moșiei acestuia, de unde derivă teoria că caietul ar fi aparținut lui Bioy Casares, iar desenele ar putea fi ale nepoților lui Borges.

Filmul se adresează în primul rând devotaților lui Borges, iar efectul său depinde de familiaritatea cu textele și de toleranța pentru artificii meta. Umorul auto-ironizant al lui Llinás contrabalansează densitatea. Sunt abordate și capitolele mai puțin favorabile ale vieții scriitorului, precum căsătoria cu Elsa Astete Millán sau celebrificarea prin traducătorul Norman Thomas di Giovanni. Sunt menționate și provocările rasiste și elitiste din perioada târzie, admirația pentru Pinochet și repudierea tardivă a dictaturii militare din Argentina sub generalul Videla.

Introducerea vorbește despre „lupta pe viață pe moarte” a lui Borges pentru o literatură ca patrie internațională, susținând că el a văzut cărțile ca teritoriu și cititorii ca națiune. În recenzia publicată pe 18 septembrie 2026, Slant Magazine notează suspiciunea că Borges ar dicta propria autobiografie prin ephemera lăsată în urmă, cu implicația că ar dicta în același timp biografia lui Llinás, creând o chimera între biograf și subiect. Dincolo de o relatare cronologică, filmul este prezentat ca o evocare a recursivității infinite pe care un documentar despre Borges ar trebui să o conțină.

---

Rubrică: [critica](https://news.numafilm.ro/categorie/critica.md) · Pagina web: https://news.numafilm.ro/articol/life-of-jorge-luis-borges-portret-enigmatic-de-mariano-llinas