---
title: "Do You Love Me reasamblează memoria culturală a Libanului prin arhivă"
description: "Lungmetrajul de debut al Lanei Daher, construit din 70 de ani de material găsit, pune în dialog cinema independent, reportaje și filme de familie pentru un portret al Beirutului în criză permanentă."
canonical: https://news.numafilm.ro/articol/do-you-love-me-reasambleaza-memoria-culturala-a-libanului-prin-arhiva
published: 2026-07-14T17:18:05.000Z
updated: 2026-09-04T06:52:49.649Z
category: cinematografie
author: "Redacția Numa Film"
source: "Filmmaker Magazine"
source_url: https://filmmakermagazine.com/133997-do-you-love-me-reassembles-lebanons-cultural-memory
image: https://news.numafilm.ro/media/448c3cfa267efa64793cf7d3ff97f7b5.jpg
tags: ["do you love me", "lana daher", "qutaiba barhamji", "arhivă", "liban", "montaj"]
---

# Do You Love Me reasamblează memoria culturală a Libanului prin arhivă

*Lungmetrajul de debut al Lanei Daher, construit din 70 de ani de material găsit, pune în dialog cinema independent, reportaje și filme de familie pentru un portret al Beirutului în criză permanentă.*

> Relatare redacțională Numa Film News pe baza materialului publicat de **Filmmaker Magazine** — „Do You Love Me Reassembles Lebanon’s Cultural Memory”. Pentru textul integral: https://filmmakermagazine.com/133997-do-you-love-me-reassembles-lebanons-cultural-memory

Lungmetrajul de debut al artistei multidisciplinare din Beirut, Lana Daher, Do You Love Me (2026), este un portret de 76 de minute construit din arhivă și a avut premiera la Venice Days, fiind acum programat la Metrograph în New York, relatează Filmmaker Magazine. Filmul reunește aproximativ 70 de ani de material găsit pentru a cartografia memoria culturală a Libanului, punând în coliziune trecutul și prezentul prin montaj.

Daher coase fragmente din cinema independent libanez, reportaje și filme de familie, alternând scene de acțiune cu imagini de violență din străzile Beirutului și voci de civili și intelectuali care vorbesc despre războiul civil și confesionalismul politic în arabă și franceză. Pe coloană sonoră, muzica tradițională din Orientul Mijlociu cedează loc hip-hop-ului contemporan. Într-un fragment din I Want to See (2008), Catherine Deneuve întreabă despre un bloc gol transformat în monument de război, iar în altul Jocelyne Saab deplânge pierderea a 150 de ani de istorie familială după demolarea casei sale.

Proiectul a început în 2018 ca o cercetare despre relația dintre război și muzică, pornind de la familia Bendaly, de la care vine și titlul filmului. Pe parcurs, cercetarea a devenit un documentar bazat pe arhivă și, în final, o scrisoare de dragoste către oraș, concentrată pe cum se simte viața în Liban, marcată de criză permanentă, și pe emoțiile, contradicțiile și umanitatea oamenilor.

Colectarea materialului a fost o vânătoare. Libanul nu are arhivă națională nici manual de istorie unitar. Peste jumătate din imagini provin din cinema independent libanez, circa 106 lungmetraje de ficțiune și documentar produse între 1958 și prezent. Au fost folosite și imagini jurnalistice, videoclipuri de familie, fotografii, podcasturi, videoclipuri muzicale, radio și arhive abandonate. Cel mai vechi material este un film de familie din 1928. Daher a acumulat peste 20.000 de fragmente audiovizuale, din care aproximativ șapte la sută au intrat în film, cu aproape 400 de contracte de drepturi clarificate.

Montajul este inima lucrării. Fără voice-over și fără un personaj central, Daher a lucrat singură aproape cinci ani, cu cercetători juniori, până la o versiune brută de patru ore, înainte de a-l întâlni pe editorul sirian stabilit la Paris, Qutaiba Barhamji, co-scenarist, cunoscut pentru Four Daughters (2023) al lui Kaouther Ben Hania și The Voice of Hind Rajab (2025). Au pornit de la zero, cu reguli clare: fără scene întregi preluate și fără politicieni libanezi pe imagine sau pe bandă sonoră. Cronologia liniară a fost abandonată pentru o logică emoțională, bazată pe ritm și asociații construite prin montaj și design sonor.

O atenție explicită este acordată perspectivei feminine în arhivă. Daher vorbește despre absența și prezența femeilor în materialele păstrate și despre influența lui Jocelyne Saab, ale cărei filme au ajutat-o să înțeleagă contextul. În contextul actual de război, regizoarea respinge formularea care pune Israelul și Hezbollah pe același nivel și descrie o premieră în Beirut în timpul conflictului în care un dron israelian din exterior a devenit parte din designul sonor, iar realitatea s-a suprapus arhivei.

---

Rubrică: [cinematografie](https://news.numafilm.ro/categorie/cinematografie.md) · Pagina web: https://news.numafilm.ro/articol/do-you-love-me-reasambleaza-memoria-culturala-a-libanului-prin-arhiva