---
title: "Adoptarea AI în storyboarding pune în pericol ilustratorii de film"
description: "Potrivit The Guardian, chiar și Martin Scorsese folosește un model text-la-imagine pentru schițele de film, iar artiștii de storyboard sunt primii afectați de automatizare."
canonical: https://news.numafilm.ro/articol/adoptarea-ai-in-storyboarding-pune-in-pericol-ilustratorii-de-film
published: 2026-11-10T13:00:24.000Z
updated: 2026-11-16T13:55:43.267Z
category: industrie
author: "Redacția Numa Film"
source: "The Guardian — Film"
source_url: https://theguardian.com/film/2026/nov/10/storyboard-artists-ai
image: https://news.numafilm.ro/media/b515d2d38148097e40a10e1209f305e4.jpg
tags: ["inteligență artificială", "storyboard", "martin scorsese", "industria filmului", "the guardian"]
---

# Adoptarea AI în storyboarding pune în pericol ilustratorii de film

*Potrivit The Guardian, chiar și Martin Scorsese folosește un model text-la-imagine pentru schițele de film, iar artiștii de storyboard sunt primii afectați de automatizare.*

> Relatare redacțională Numa Film News pe baza materialului publicat de **The Guardian — Film** — „Even Martin Scorsese uses AI for storyboards. Can the art survive?”. Pentru textul integral: https://theguardian.com/film/2026/nov/10/storyboard-artists-ai

Hollywood începe să adopte tehnologia de inteligență artificială și impactul se simte deja în spatele scenei, potrivit The Guardian. James Cameron este în boardul unei firme de generație AI și vorbește despre intersecția cu CGI, Steven Soderbergh a folosit tehnologie Meta pentru animații în documentarul despre John Lennon, iar Christopher Nolan consideră că AI nu va înlocui oamenii, dar va produce instrumente de imaging utile. În acest context, artiștii de storyboard sunt considerați primul indicator de risc.

Storyboard-ul este munca ilustratorilor care desenează panouri cu imagini, note și diagrame pentru a cartografia scenele înainte de filmare. Este folosit pentru a stabili cum va arăta un film și ca plan pentru comunicarea viziunii regizorului cu distribuția și echipa. Acum apar programe care generează ilustrații din prompturi text. Chiar și Martin Scorsese, descris ca un apărător al metodei clasice, a anunțat în iunie un parteneriat cu o firmă de AI și a folosit un model text-la-imagine în procesul de storyboarding pentru următorul său film.

De obicei, storyboardele se realizează împreună de regizor, artist și alți membri ai echipei responsabili de povestirea vizuală, precum directorii de imagine, editorii, designerii de producție și coordonatorii de cascadori. Alex Clark, storyboard artist britanic care a lucrat la Mickey 17 al lui Bong Joon Ho, la The Gorge și la The Last House al lui Louis Leterrier, spune că găsește foarte împlinitor să facă artă într-un mod colaborativ. Discuțiile implică uneori mimarea acțiunilor, efecte sonore, citirea dialogului și dezvoltarea unei relații creative între participanți.

Clark explică că trebuie găsit un echilibru între capturarea esenței unei scene și găsirea modului în care cadrele vor funcționa când camerele rulează. Actul de a marca pagina pentru a transmite forme, tonuri, compoziții, blocare și altele îl obligă să gândească riguros cum vor funcționa detaliile. Artistul încearcă uneori să reducă desenele pentru a lăsa spațiu actorilor, decorului, iluminatului sau mișcării subtile a camerei și apreciază locurile pentru accidente fericite.

Istoria storyboarding-ului merge înapoi cel puțin la Gone With the Wind din 1939. Alfred Hitchcock realiza storyboarde detaliate, iar scena dușului din Psycho a fost schițată de Saul Bass. Hitchcock colaborase anterior cu Salvador Dalí pentru secvența de vis din Spellbound din 1945. Akira Kurosawa și Ridley Scott, ale cărui schițe sunt cunoscute ca Ridleygrams, își desenează propriile planuri. Bong Joon Ho are schițe personale expuse la Academy Museum din Los Angeles, iar panourile pentru Parasite au fost publicate ca roman grafic. În prefață, regizorul scrie că fără storyboarde se simte ca stând în mijlocul Grand Central Terminal în chiloți, dar încurajează cititorul să vadă diferențele dintre schițe și film ca momente de frică și spontaneitate.

Interesul pentru materialele din culise a creat o piață pentru cărți de storyboard, iar anul trecut o expoziție la Milano a prezentat panouri de la autori de film de artă precum Ingmar Bergman și Federico Fellini, de la Isaac Julien și Carrie Mae Weems, până la Hollywood. Pe platou, storyboardele sunt adesea prinse pe pereți pentru a oferi echipei o idee despre ce va fi filmat. Ferdinando Cocco, lector de film la universitatea Abertay din Dundee, arată cum arta de storyboard dezvăluie evoluția viziunii creative, cu exemplul Beauty and the Beast din 1991, ale cărui schițe din anii 1980 aveau o estetică rococo și îl prezentau pe Gaston ca aristocrat francez din secolul al XVIII-lea, nu ca vânătorul modern din versiunea finală. Cocco observă o revenire la practici analogice și consideră că dificultatea comunicării cu ceilalți extinde viziunea artistică. Clark anticipează că pe măsură ce utilizarea AI crește, publicul va aprecia mai mult filmele cu atingere umană, iar autenticitatea se simte direct pe pagina desenată de mână.

---

Rubrică: [industrie](https://news.numafilm.ro/categorie/industrie.md) · Pagina web: https://news.numafilm.ro/articol/adoptarea-ai-in-storyboarding-pune-in-pericol-ilustratorii-de-film
